Saturday, May 30, 2009

Inscripţiile în română


Conform datelor ultimului recensământ din 2001, în Ucraina, 258.619 dintre persoane s-au declarat “moldoveni”, iar 155.130 persoane s-au declarat romani sau au declarat în calitate de limbă maternă, limba română. Actualmente, puţine inscripţii de pe domeniul public mai certifică prezenţa românilor din Bucovina.

Luceafărul


În centrul oraşului străjuieşte cel care avea să cânte în versurile sale frumuseţea plaiurilor moldave, Eminescu. Statuia sa e mărturie a soartei triste a Bucovinei: oropsită, ocupată, jefuită, germanizată, rusificată, depopulată.

Despre muncă, în general


"Munca te face liber"? Nu, nu e vorba de odiosul îndemn nazist. Ucrainenii sunt, în măsura timpului disponibil, harnici. Cel puţin în centru...

Contraste



Străzile oraşului sunt "inundate" de chestii arhaice, de sorginte sovietică, dar şi de ultimele limuzine de pe piaţă. Ca în mai toate ţările foste comuniste există şi aici diferenţe sociale foarte mari care se reflectă, printre altele, şi în parcul auto.

Kobyleanska


Olga Iulianovna Kobyleanska (în limba ucraineană Ольга Кобилянська) (n. 27 noiembrie 1863, Gura Humorului, Bucovina, Austro-Ungaria, astăzi în România — d. 21 martie 1942, Cernăuţi, România, astăzi în Ucraina) a fost o scriitoare ucraineană, reprezentantă a curentului literar modernist. citeşte mai mult...

"Armata de eliberare"


Trecutul nu prea îndepărtat nu a fost "şters" cu buretele de fraţii ucraineni. Vajnicul ostaş sovietic, cel care a eliberat patria de hoardele naziste, este celebrat, onorat în centrul oraşului, chiar în faţa Facultăţii de Istorie...

Centrul istoric


Centrul istoric al Cernăuţiului este foarte bine conservat şi oferă o perspectivă în special asupra arhitecturii de secol XIX. Se observă tendinţa autorităţilor de a păstra specificul vechiului orăşel şi, faţă de români, dorinţa de a pune în valoare orice colţişor "îmbibat" de istorie.

Mâncărurile tradiţionale




Da, aici s-ar putea discuta foarte mult. Restaurantele tradiţionale de genul "Colosului" de pe "Kobyleanska" oferă o varietate gastronomică deosebită de la borşul cu sfeclă, la friptura cu prune afumate. În general, meniurile sunt bilingve. Nu şi ospătarii... :)) În fine, bine că s-a inventat limbajul corpului...:) În rest, ieftineală şi bun gust.

Primăria Cernăuţi


Palatul Primăriei este clãdirea situată în centrul oraşului, în capãtul fostei Pieţe a Unirii. Edificiul a fost construit la începutul secolului al XIX-lea, fiind cea mai impunătoare clãdire din oraş în acea vreme, datorită turnului înalt care domină întreaga zonă, servind ca punct de observaţie în caz de incendiu. citeşte mai mult...

P.S. Nu parcaţi în faţa Primăriei!!! :)

Curţile interioare




Curţile interioare ale centrului istoric al oraşului sunt fabuloase. Din tumultul străzilor principale te poţi retrage într-o curte interioară unde poţi găsi liniştea de care ai nevoie înainte de a reveni în lume reală. Monarhia austro-ungară şi-a pus amprenta pe acest orăşel cochet pe care sovieticii n-au reuşit (sau n-au vrut?) să-l distrugă...

Comunitatea evreiască din Cernăuţi

Conform datelor recensământului din 1930, din cei 112.427 de locuitori ai municipiului Cernăuţi, 42.932 erau mozaici.
Printre personalităţile evreieşti născute aici se numără:
Aharon Appelfeld (n. 1932), scriitor israelian; Rose Ausländer (1901–1988), scriitoare de limbă germană; Charles K. Bliss, (1897–1985),inginer chimist şi semiotician austriac-australian, inventator al limbii simbolice universale Bliss; Paul Celan (1920, Cernăuţi – 1970, Paris), scriitor german; Erwin Chargaff (1905–2002), biochimist american; Eugen Ehrlich născut Elias Ehrlich (1862–1922), romanist, jurist şi sociolog al dreptului, austriac, profesor la Universitatea Cernăuţi; Moisei Fişbein (n. 1947), poet, prozator şi traducător ucrainean; Maria Forescu (Maria Füllermann)(1875–1943), cântăreaţă de operă şi actriţă de film austro-germană; Alfred Gong (născut Alfred Liquornik) ( 1920 - 1981); poet austriac - american de limba germană; Frederick (John) Kiesler (1890–1965), designer de teatru, artist, teoretician şi arhitect austriac-american; Alfred Kittner (1906 - 1991) poet român de limbă germană; Tzvi Laron (1927) medic şi cercetătorisraelian, specialist în endocrinologie infantilă; Itzik Manger (1901–1969), scriitor de limbă idiş, a trăit in România, Polonia, Franţa şi Israel; Selma Meerbaum-Eisinger (1924 - 1942) poetă şi traducătoare română de limbă germană, evreică din Cernăuţi, a pierit in lagărul Mihailovka in timpul Holocaustului; Dan Pagis (1930–1986), poet israelian; Traian Popovici (1892–1946), avocat român, primar al oraşului Cernăuţi în anul 1941 şi recunoscut de evrei ca Drept între popoare (în ebraică Hasid umot olam) datorită activităţii sale umanitare care a contribuit la salvarea a douăzeci de mii de evrei in timpul Holocaustului; Ludwig Rottenberg (1864–1932), dirijor şi compozitor german, a activat la Opera din Frankfurt am Main; Maximilien Rubel (1905 - 1996) Sociolog şi istoric francez al marxismului, apropiat de anarhism; Joseph Schmidt (născut în vecinătate; 1904–1942), tenor austro-german, de origine evreu; Sidi Tal, născută Sorale (Sara) Birkental (1912 - 1983) actriţă şi cântăreaţă evreică în limba idiş din România şi Ucraina; James Immanuel Weissglas, cunoscut şi ca Ion Iordan,(1920–1979), traducător şi poet român de limbă germană, ziarist; Tzvi Yavetz,(născut Hary Zucker)(*1925), istoric israelian specializat în istoria antică; Frederic Zelnik, (1885 - 1950) regizor şi producător german de filme mute, la sfârşitul vieţii a trăit în Anglia.
În imagine fosta sinagogă transformată de către ruşi în cinematograf...

Teatrul din Cernăuţi


Cernauti, capitala pitoreasca a Bucovinei, regiune a Ucrainei, este un oras antic situat pe frumoasele coline ale Carpatilor, pe malul raului Prut. Bucovina este denumita frumusetea Carpatilor, taram al padurilor de fag, “Elvetia Estului”. Arhitectura unica a lemnului, privelistile montane atragatoare, imbinarea diferitelor culturi creeaza imaginea unica a frumusetii Bucovinei.
Teatrul dramatic a fost construit în 1905 de arhitecţii vienezi F.Fellner şi H.Helmer.

Arhiepiscopia Ortodoxă a Cernăuţilor şi Bucovinei


Arhiepiscopia Ortodoxă a Cernăuţilor şi Bucovinei este una dintre eparhiile Bisericii ortodoxe ucrainene, granitele ei coincid cu granitele regiunii Cernauti. Nu este numeroasa - are doar 960.000 de oameni in intreaga regiune, din care 260.000 locuiesc in Cernauti, restul - in sate si comune. citeşte un interviu al Arhiepiscopului Onufrei...
În faţa clădirii reşedinţei episcopale te vor întâmpina câţiva cerşetori ceea ce e destul de contrastant cu peisajul urban cotidian, lipsit de astfel de năpăstuiţi. În rest, ca de obicei, nimeni din Arhiepiscopie nu-ţi vorbeşte decât în ucraineană în ciuda plăcuţelor bilingve de la intrare...

Biserica Iezuită „Preasfânta Inimă a lui Iisus”


Unul din locaşurile de rugăciune, Biserica Iezuită „Preasfânta Inimă a lui Iisus”, aşteaptă să fie retrocedată credincioşilor romano-catolici. Una dintre cele mai frumoase clădiri din Cernăuţi, declarată monument de arhitectură, nu a fost reparată de mai bine de un secol, ajungând astăzi într-o stare deplorabilă. citeşte mai mult...

În interiorul clădirii se află Arhiva de Stat şi trebuie să te conformezi programului de la intrare pentru ... a intra exact până la uşa magică unde te aşteaptă una-două cucoane care nu vorbesc altceva decât ruseşte, pardon ucraineană. Sfat pentru neavizaţi: nu le vorbiţi de ruşi că o iau razna! Identitatea naţională a acestora nu se confundă cu cea a ruşilor. Cel puţin în vestul Ucrainei...

Universitatea din Cernăuţi


Universitatea din Cernăuţi (pe numele complet Universitatea Naţională „Yuriy Fedkovych” Cernăuţi) este cea mai importantă universitate din nordul Bucovinei, situată în Cernăuţi, Ucraina. citeşte mai mult..

La intrare veţi fi recunoscuţi imediat de un portar vigilent care vă va întreba: "Kuda?"...un fel de "Încotro?" rusesc. Aşa că nu încercaţi să vă prefaceţi că sunteţi studenţi pentru că nu ţine. :)

În altă ordine de idei, încercaţi să ajungeţi acolo înainte de lăsarea serii pentru că ..."Atenţie! Se închid uşile!". vezi alte fotografii cu Universitatea...

Friday, January 30, 2009